Începând din 1996 Jakob Nielsen — a cărui viziune asupra web designului a orientat Internetul către utilitate şi uşurinţă în utilizare — alcătuieşte un top al greşelilor din web design. Aceste liste pot fi privite ca repere atât pentru evoluţia tehnologiilor web cât şi a experienţei utilizatorilor de Internet. Dacă la început cele mai mari greşeli erau utilizarea frame-urilor şi aplicarea inutilă a ultimelor tehnologii acum sunt criticate structura şi formatul conţinutului.
Deşi ultima actualizare a clasamentului datează din 2007, greşelile prezentate sunt la ordinea zilei.
1. Căutarea ineficientă
Motoarele de căutare care întorc rezultatele strict după termenii de interogare, fără a ţine cont de greşelile de tastare, ortografie sau variante a termenilor, îngreunează utilizarea site-urilor.
Tot legată de această problemă este ordonarea rezultatelor căutării după numărul termenilor găsiţi şi nu după context. O îmbunătăţire ar fi afişarea la începutul listei a celor mai relevante rezultate pentru anumite interogări cum ar fi de exemplu denumirile de articole.
Căutarea reprezintă o alternativă la eşecul orientării prin site. Chiar dacă formularele de căutare avansată dau rezultate mai bune, căutarea rapidă ajută cel mai mult şi de aceea trebuie prezentată cît mai simplu, sub forma unui câmp de tip text, facilitând astfel accesul la conţinut.
2. Folosirea fişierelor PDF pentru conţinutul online
Apariţia în fereastra browser-ului a unui fişier PDF întrerupe fluxul normal de navigare. Chiar dacă majoritatea browser-elor pot fi configurate să descarce automat acest tip de fişiere pentru studierea ulterioară, utilizatorii neexperimentaţi pot întâmpina piedici în navigare şi parcurgerea conţinutului.
Formatul PDF este ideal pentru tipărire şi distribuţie. Informaţiile afişate în paginile web trebuie prelucrate într-un format lizibil citirii pe ecran şi uşor de accesat.
3. Nemodificarea linkurilor vizitate
Controlul asupra paginilor vizitate ajută la percepţia locaţiei curente. Ştiind locaţiile trecute şi prezente este mai uşor pentru a decide direcţia de urmat. Linkurile sunt un factor-cheie în acest proces de navigare. Utilizatorii pot exclude linkuri care s-au dovedit neproductive în vizitele lor anterioare sau ar putea revizita altele unde au găsit informaţii în trecut. Cel mai important, ştiind ce pagini au vizitat deja, utilizatorii sunt scutiţi de revenirea în aceleaşi pagini în mod repetat.
Aceste beneficii pleacă de la premisa că linkurile paginilor vizitate şi a celor nevizitate pot fi diferenţiate. Păstrarea linkurilor vizitate neschimbate poate crea dezorientare în navigaţie şi revizitarea neintenţionată a paginilor web.
4. Textul uniform
Un text uniform distruge experienţa interactivă. Este intimidant, plictisitor, deprimant pentru citit.
Textul trebuie formatat pentru mediul online nu pentru tipar. Pentru un text atractiv şi uşor de parcurs se folosesc artificiile cunoscute:
- titluri/subtitluri;
- liste neordonate;
- cuvinte-cheie evidenţiate;
- paragrafe scurte;
- piramida răsturnată (prezentarea celor mai importante informaţii în introducere, după care urmează date explicative, complementare, de context şi alte detalii);
- stil simplu de redactare.
5. Mărimea fixă a fonturilor
Prin intermediul foilor de stil CSS se poate dezactiva posibilitatea anumitor browser-e de a modifica marimea fonturilor prin specificarea unei dimensiuni fixe în pixeli. în 95% din cazuri aceste dimensiuni sunt prea mici, ceea ce duce la reducerea lizibilităţii pentru majoritatea utilizatorilor trecuţi de 40 de ani.
Pentru a permite redimensionarea fonturilor se pot folosi unităţile de măsura relative, % pentru body şi em pentru celelalte elemente (1em = 16px).
6. Titluri de pagină cu vizibilitate redusă la căutare
Căutarea pe Internet este cea mai folosită metodă de a descoperi site-urile. Titlul paginilor reprezintă principala modalitate de filtrare a rezultatelor căutării de către utilizatori. De asemenea titlul paginilor este folosit în descriere la marcarea paginilor ca favorite.
Titlul paginii este marcat de tag-ul HTML <title> şi este folosit de cele mai multe ori ca link către site în listele cu rezultatele căutării (SERP).
Pentru prima pagină se recomandă ca titlul să înceapă cu denumirea proprietarului urmată de o scurtă descriere a site-ului. Pentru celelalte pagini titlul va conţine câteva informaţii importante care descriu conţinutul paginii. întrucât titlul paginilor web este afişat de titlul ferestrei browser-ului, acesta va apare şi în taskbar, ceea ce permite utilizatorilor care au deschise mai multe ferestre, să treacă de la una la cealaltă orientându-se după primele cuvinte din titlu. Folosirea aceloraşi cuvinte de început în titluri va îngreuna accesul la pagini în cazul descris anterior.
7. Asemănările cu publicitatea online
Atenţia selectivă este foarte avansată în cazul utilizatorilor de Internet, obişnuiţi să ignore reclamele care i-ar deturna de la scopul navigării (cu excepţia linkurilor sponsorizate în format text din motoarele de căutare).
Din păcate, aceeaşi utilizatori ignoră şi elementele din pagină care seamănă cu reclamele online în timpul scanării cu privirea a conţinutului. Prin urmare este de evitat designul asemănător cu publicitatea online pentru conţinut. Acţiunile utilizatorilor sunt diferite în funcţie de formele de publicitate care apar, în prezent fiind valabile următoarele:
- ignorarea bannerelor prin evitarea oricăror elemente din pagină care seamănă cu un banner prin formă sau poziţie în pagină;
- evitarea animaţiilor duce la ignorarea zonelor cu text intermitent sau alte animaţii ostentative;
- omiterea ferestrelor pop-up se manifestă prin închiderea acestora chiar înainte de afişarea conţinutului.
8. Nerespectarea regulilor de design
Consistenţa este una din normele de bază ale uşurinţei în folosire; când lucrurile se desfăşoară mereu la fel, utilizatorii nu îşi mai fac griji în legătură cu ce se întîmplă. în schimb, ei ştiu ce urmează bazîndu-se pe experienţa anterioară. Cu cât aşteptările utilizatorilor se vor îndeplini mai bine, cu atât mai mult se vor simţi în siguranţă şi vor dori să revină.
Una din legile lui Jakob Nielsen stabileşte că
Utilizatorii petrec cea mai mare parte a timpului pe celelalte site-uri.
Acest lucru înseamnă că aşteptările pentru fiecare site se bazează pe experienţa dobândită pe celelalte site-uri. în cazurile de abatere de la reguli, site-ul va fi mai greu de accesat iar vizitatorii vor pleca.
9. Deschiderea de ferestre noi a browser-ului
Web designerii folosesc ferestrele noi de browser pe motivul că păstrează utilizatorii pe site-ul propriu. Dar chiar şi fără a lua în seamă metoda neprietenoasă de preluare a controlului asupra modului de operare al utilizatorului, procedeul reprezintă o strategie pierzătoare întrucât dezactivează butonul Back, care reprezintă calea firească de revenire la site-urile vizitate. Uneori deschiderea unei ferestre noi rămâne neobservată, iar utilizatorii sunt puşi în dificultate în faţa unui buton Back inactiv.
Linkurile cu un comportament neobişnuit erodează încrederea utilizatorilor în sistemele proprii. Un link ar trebui să fie o referinţă hipertext simplă care înlocuieşte pagina curentă cu un conţinut nou. Ferestrele care se deschid singure inspiră aversiune utilizatorilor. Cînd se doreşte afişarea conţinutului într-o altă fereastră se poate folosi opţiunea „deschide într-o fereastra nouă” din browser, presupunând desigur că linkul accesat nu conţine un cod care se suprapune peste comportamentul standard al browser-ului.
10. Nerespectarea cerinţelor utilizatorilor
Utilizatorii navighează pe Internet cu un scop precis. Mulţi dintre ei vizitează site-urile pentru cumpăraturi. Eşecul fundamental al unui site îl reprezintă lipsa furnizării informaţiilor necesare. Uneori răspunsul aşteptat de vizitatori nu există, iar tranzacţiile nu se mai încheie deoarece se presupune că produsul sau serviciul respectiv nu îndeplineşte cerinţele. Alte ori specificaţiile sunt mascate de publicitatea excesivă şi fiindcă utilizatorul nu are timp să citească orice, asemenea informaţii ascunse pot la fel de bine să lipsească.
Cea mai gravă nerespectare a cerinţelor utilizatorilor este evitarea afişării preţurilor. Niciun site B2C nu ar trebui să facă această greşeală, ceea ce în cazul soluţiilor B2B este o practică obişnuită. Preţul reprezintă partea cea mai particulară din informaţiile pentru clienţi folosite la înţelegerea ofertei, lipsa lui provocînd confuzie şi discreditarea articolelor prezentate.
Chiar şi site-urile B2C de multe ori fac greşeala de a omite afişarea preţurilor în listele de produse din paginile cu categorii sau rezultatele unei căutări. Cunoaşterea preţului este esenţială în ambele cazuri permiţând diferenţierea între articole şi alegerea celor mai relevante.